…a venit o vreme în care Dumnezeu i-a luat toate visele lui Iosif, le-a mototolit şi le-a aruncat la coşul de gunoi.

Nu-mi pot imagina cum au arătat dimineţile lui Iosif după ce Domnul i-a dat visele care i-au schimbat viaţa. Probabil că i-a trezit pe toţi membrii familiei mai repede decât de obicei pentru a le împărtăşii experienţele sale spirituale. Probabil că nopţi la rând, apoi, a tot aşteptat confirmări şi amanunte legate de acele vise, dar nu au mai apărut.
Mai mult decât atât, a venit o vreme în care Dumnezeu i-a luat toate visele lui Iosif, le-a mototolit şi le-a aruncat la coşul de gunoi. Odată cu ele, toate speranţele, toate aşteptările, toate bucuriile… Iar visele lui Dumnezeu au devenit, din perspectiva lui, IMPOSIBILE.
Cerul devine de plumb, entuziasmul piere, speranţele se îngustează atunci când Dumnezeu alege să-ţi zdrobească propriile vise, iar visul Lui pentru tine pare irealizabil.
Ce faci într-o asemenea circumstanţă?
Privind la Iosif am învăţat câteva lucruri esenţiale legate de atitudinea pe care trebuie să o avem în asemenea faze ale vieţii.
Primul lucru pe care Iosif l-a făcut, departe de tatăl său iubitor şi protector, departe de familie şi pedepsit pe nedrept, A PRIVIT ÎN SUS. Din groapa în care l-au înfundat fraţii lui nu a mai avut altă perspectivă decât în sus. El ştia bine că izbăvirea nu poate să vină din altă parte decât de sus.
Al doilea lucru pe care Iosif l-a făcut, S-A ÎNCREZUT ÎN DOMNUL. Chiar şi atunci când toate aparenţele îl făceau să creadă că Domnul este departe de el sau că nu-I mai pasă, nu s-a compromis, nu a renunţat la valorile pe care le primise în educaţia sa timpurie. Drept urmare, chiar în cele mai dificile momente, chiar în temniţă aflându-se pe nedrept, Biblia consemnează un adevăr greu de acceptat: Domnul era cu Iosif!!!
Un alt lucru extraordinar pe care Iosif a reuşit să-l facă în acele circumstanţe imposibile, când visele lui erau năruite iar visele lui Dumnezeu departe de a se putea împlinii, a fost SLUJIREA. În momentele în care el avea nevoie să fie slujit, încurajat, mângăiat, Iosif alege să-i slujească pe pitarul şi paharnicul împăratului. A avut ochi şi resurse şi pentru alţii.
Dragii mei, chiar dacă Dumnezeu îngăduie astfel de momente în viaţa noastră, în care propriile vise să ne fie năruite iar visul lui Dumnezeu pentru noi să pară a fii nerealizabil, să învăţăm de la Iosif să ştim să privim în sus, să ne încredem în El şi să slujim.