…de ce să plângă mama… sau chiar eu?

Trebuie să recunosc că una dintre dilemele pe care le am se referă la contradicţia care se naşte citind două pasaje din Scriptură:
* Prov. 6.1-5 Fiule, dacă te-ai pus chezaş pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul,
2  dacă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale, dacă eşti prins de cuvintele gurii tale,
3  fă totuşi lucrul acesta, fiule: desleagă-te, căci ai căzut în mâna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu faţa la pământ, şi stăruieşte de el.
4  Nu da somn ochilor tăi, nici aţipire pleoapelor tale!
5  Scapă din mâna lui cum scapă căprioara din mâna vânătorului, şi ca pasărea din mâna păsărarului…

*Iacov 4:17  Deci, cine ştie să facă bine şi nu face, săvârşeşte un păcat!

Suntem persoane care interacţionăm, care zidim relaţii, care împărtăşim vise şi care nu suntem indiferenţi la problemele şi necazurile celuilalt. Cel puţin, aşa ar trebui să fim. Dacă printr-o conjunctură suntem solicitaţi să fim parte într-un necaz a unui frate, care ne solicită o anumită garanţie pe care noi o putem acorda, aceasta fiind ultima soluţie pentru ca acel frate să iasă din necaz, cum ar trebui să procedăm, gândindu-ne la cele două pasaje de mai sus?
Dacă putem face bine şi nu facem, păcătuim. Pe de altă parte, înţeleptul Solomon ne învaţă să nu ne legăm singuri cu promisiuni care mai apoi se pot întoarce împotriva noastră, vorba românească :de ce să plângă mama … sau chiar eu?. Totodată ştim că orice bine pe care-l facem, costă. Cum procedăm într-o asemenea circumstanţă?
M-am exprimat corect scriind despre dileme, pentru că fiecare situaţie este un caz particular şi trebuie judecat specific situaţiei, fără a generaliza. În acest fel de situaţii trebuie să ţinem cont de două elemente importante:
Ce este bine? Este posibil ca noţiunea de bine să nu fie înţeleasă la fel de către toţi oamenii. De exemplu, o soluţie imediată la o problemă nu este neapărat şi un bine ulterior. Aşa că, trebuie judecate lucrurile la rece şi cu preţul supărării cuiva, să alegi să faci binele pe care acea persoană, în necaz, nu-l priveşte drept bine.
Cât de mult pot să-mi asum responsa-bilităţi în dreptul altora, pentru a nu importa problemele altuia în familia mea?
Înţeleptul Solomon ne avertizează cu privire la un echilibru pe care trebuie să-l păstrăm în viaţa noastră.

Deci, să fim înţelepţi!