Nu am să scriu nimic despre acest topic. Nu am să mă dau cu părerea, pentru că aş vrea să fie un topic construit de către cei care mai trec prin acest site.

Ceea ce m-a determinat să fac acest lucru este diversitatea de idei, de păreri, de concepţii, de idealuri, de împliniri şi mai ales dezamăgiri pe care le aud de la diferiţi oameni, de diferite vârste, de diferite categorii sociale, din locuri foarte diverse, în legătură cu ceea ce a rtrebui să fie centrul vieţii: BISERICA.

Biserica a devenit pentru mulţi o afacere, pentru alţii un refugiu, pentru majoritatea un loc de adormit conştiinţa, sunt oameni cărora le place să stea în cluburi ale sfinţilor, iar majoritatea bisericilor au devenit cel puţin instituţii moarte, dezgolite de viaţă, de pasiune, de freamătul vieţii. Scopurile existenţei Bisericii nu mai este cunoscut, ce să mai vorbim despre împlinirea lui.

Bisericile au mai fost transformate în scenele de prezentare a modei, sau în teatru de război între familii rivale, care se luptă pentru cele 7 sau 9 locuri eligibile în parlamentul politic religios al Bisericii, cu scenarii şi comploturi greu de imaginat, inspirate din filmele despre sicilieni, în care mai apare câte un inspector Corradi, în pielea unui naiv care crede că declaraţiile dezgolite de sens de la amvoanele tot mai de marmură, peste care şi-au pus mâna 20 de păstori (numai ungerea cu untdelemn nu i-au făcut pietrei moarte numit şi altar) de la inaugurare, au o sursă duhovnicească.

Greutatea cu care mă confrunt este că fiecare om vrea să audă de la mine ceea ce el deja ştie… iar dacă nu este “în linia lui”, aud expresii de genul: interesant, saunu m-am gândit la asta…, ceea ce pentru mine înseamnă foarte clar: eşti cel puţin ciudat.

Ce înseamnă biserica, ce ar trebui să fie, cum ar trebui să functioneze, care sunt aşteptările tale?
Dă-ţi drumul la degete şi scrie…